Procurorul general și șefa Curții Supreme atacă ordonanțele lui Iordache: „Sunt făcute cu dedicație”

„S-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicație. Punct.(…) Lucrurile sunt foarte clare și nu aș dori să le analizez mai profund pentru că sunt foarte clare, la nivelul inteligenței publice medii, nu ar trebui ca un magistrat al Ministerului Public să stăruie.(…) Nu avem nevoie să facem o inginerie juridică pentru a dezincrimina anumite categorii de acte antisociale, lucrurile sunt clare pentru cine citește textul. La fel și cu alte fapte. Ar fi total exagerat, spre exemplu la abuzul în serviciu, să se facă o incriminare astfel încât să se ajungă ca o bună parte dintre cauzele DNA-ului să rămână în aer. Ar însemna că noi nu știm ce vrem, că voința statului român întâi de a incrimina și de a efectua anumite procese timp îndelungat, de a instrumenta anumite cauze nu e foarte clară. Eu zic însă că voința legiuitorului a fost foarte clară atunci când a incriminat aceea faptă. (…) Justiția este ceva foarte serios și eu vreau să mă asigur că nu se gândește să facă altceva decât să îți îndeplinească atribuțiile de serviciu.(…) „, a spus Augustin Lazăr, miercuri, la sediul CSM.

Procurorul General spune că instituția Ministerului Public nu susține acte de clemență ca grațierea și amnistia și că nu au fost consultați de Ministerul Justiției, până miercuri, cu privire la astfel de proiecte.

„Poziția Ministerului Public este fermă și clară împotriva unor acte de clemență de acest gen, mai ales a unora care sunt lipsite de transparență, care nu au fost discutate public și care trebuie analizate în Consiliul Superior al Magistraturii. CSM este garantul autorității judecătorești, dacă CSM nu este consultat într-o chestiune de acest gen înseamnă că autorutatea judecătoarească este neglijată, este privită ca o cantitate neglijabilă, acest fapt pe mine personal mă îngrijorează ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Noi dacă vom da dovadă de slăbiciune, în loc să consilidăm lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, a criminalități în general, (…), dând dovadă de slăbiciune cu acte de clemență, vom demonstra că instituțiile statului român sunt slabe, vom demonstra, fără să o spunem, că instituțiile statului român nu pot găsi soluția potrivită pentru a caza pe cei care care au fost dovediți că au comis infracțiuni pentru care există hotărâri definitive de condamnare, pentru cei care se află în arest preventiv. În toată lumea există o astfel de problemă. În Franța, din câte am înțeles la ultima vizită pe care am avut-o săptămâna trecută, ei au o depășire de 200%. Și pentru statul francez reprezintă o problemă, dar nu s-au repezit să pună în libertate infractorii. Din cât s-a dovedit, din studiile făcute până în prezent, majoritatea celor condamnați care au fost puși în libertate în timp foarte scurt revin și dau de lucru organelor judiciare.(…)”, a adăugat Augustin Lazăr.

Întrebat dacă este normal ca șefa unei instituții să participe la petreceri private cu oameni cheie, Lazăr a replicat: „Nu aș dori să comentez acest fapt pentru că nici nu este foarte clar dacă este așa fiindcă am căzut și alte variante în care anumite montaje au fost făcute pentru a servi unei emoții colective care se produce în aceste zile din păcate în România pentru a susține acest proiect de lege penibil care este susținut de o emoție colectivă care este clar că e generată. Ideea generală este că nu poți avea încredere în magistrați că din acest motiv trebuie să venim cu un act de clemență, să corectăm noi ce fac magistrații este fals. Așa ceva nu există, magistrații, instanțele, ai Ministerului Public sunt oameni serioși”.

Președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea: Grațierea pare cu dedicație. Cel mai sănătos ar fi un proiect de lege care să meargă în Parlament

Judecătoarea Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost de aceeași părere, arătând că, dacă ar fi să se ghideze după ceea ce se vorbește în spațiul public, această mobilizare cu privire la grațiere ar fi„cu dedicație”, precizând că a trimis deja materialul în studiul Direcției legislație: „Dacă e să mă iau după tot ce s-a discutat în spațiul public. grațierea pare cu dedicație”, a declarat Tarcea.

Întrebată dacă Dan Voiculescu și Liviu Dragnea vor fi afectați de aceste dispoziții, șefa ÎCCJ a răspuns că încă nu poate comenta, întrucât nu a văzut personal care sunt specificațiile clare ale proiectului. Totuși, Tarcea a precizat că că nu înțelege de unde atâta grabă, întrucât deciziile CCR au fost pronunțată acum multă vreme, unele chiar și cu un an jumătate în urmă și că cea mai bună soluție juridică ar fi trecerea unui astfel de proiect de lege prin Parlament.